Bradul de Craciun

Nu putem incheia fara a aminti obiceiul cel mai iubit de copii: datina Bradului de Craciun - o practica veche, pe care unii o considera chiar mai veche decat crestinismul si care simbolizeaza “pomul vietii”. Cei care ii atribuie o semnificatie crestina spun ca bradul este “pomul cunoasterii binelui si raului”, impodobirea acestuia cu mere rosii amintind de pacatul originar. De altfel, asa a fost consemnat istoric primul brad impodobit despre care vorbesc documentele: in anul 1605, a fost inaltat la Strasbourg, intr-o piata publica, un brad impodobit cu mere rosii. Aceasta traditie germana a cucerit rapid Europa, dar si - mai apoi - America si restul continentelor, prin intermediul colonistilor care au populat Lumea Noua. In zilele noastre, in ajunul Craciunului, in fiecare casa se impodobeste cate un brad (cu beteala, globuri, figurine, ghirlande, bomboane, artificii si lumanari sau beculete). Noaptea, Mos Craciun aduce daruri, pe care le pune sub brad

Ursul

Asemanator cu “Capra” este obiceiul de a umbla cu “Ursul”, aceasta datina avandu-si de asemenea originea intr-un cult geto-dac, ce urmarea fertilizarea si purificarea solului si a gospodariei. Ursul este intruchipat de un flacau care poarta pe cap, pe umeri si pe spate blana unui astfel de animal, avand in jurul urechilor niste ciucuri rosii.

In timp ce ursul mormaie si joaca in ritmul tobelor si al fluieraturilor, ursarul striga: “Joaca bine, mai Martine, / Ca-ti dau paine cu masline”. “Ursul” este insotit de un grup de colindatori mascati si costumati, care reprezinta diverse animale sau personaje si care il atata prin strigaturi. La sfarsit, toti le ureaza gazdelor multa sanatate, fericire, recolte bogate, mese imbelsugate si la multi ani.

Capra

Capra" este - de fapt - un om mascat, ascuns sub un costum larg, care tine deasupra capului un bat in varful caruia este cioplit un fel de cap de capra. “Falca” de jos a “caprei” este mobila, astfel incat gura acesteia se poate inchide sau deschide, dar mai ales poate “clampani”, facand un zgomot specific. In jurul caprei canta si danseaza alti colindatori mascati si costumati specific, unii dintre acestia fiind instrumentisti cu acordeon, fluier, toba sau chiar vioara. Este un colind vesel, cu umor, care provine dintr-un stravechi ritual agricol, practicat pentru a aduce rodnicie in anul ce vine. Pe vremuri, in fata caprei se aruncau boabe de grau, orz sau porumb

Plugusorul

Plugusorul se recita din casa-n casa in Ajunul Anului nou, seara, sau pana in dimineata Anului Nou. Era practicat de copii sau adolescenti, ca si acum. Dar se spune ca, mai demult, il practicau numai barbatii in puterea varstei.

Sorcova

Sorcova este un obicei popular romanesc, practicat pe 1 ianuarie.

Apartinand obiceiurilor de Anul Nou, umblatul cu sorcova e mai cu seama bucuria copiilor. Acestia poarta o crenguta inmugurita de copac sau o sorcova confectionata dintr-un bat in jurul caruia s-au impletit flori de hartie colorata.

Numele de sorcova vine de la cuvantul bulgar surov (verde fraged), aluzie la ramura abia imbobocita, rupta odinioara dintr-un arbore.

Inclinata de mai multe ori in directia unei anumite persoane, sorcova joaca intrucatva rolul unei baghete magice, inzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare si tinerete celui vizat. Textul urarii, care aminteste de o vraja, nu face decat sa intareasca efectul miscarii sorcovei.

Sarbatoarea de Craciun

Sarbatoarea de Craciun

Sarbatoarea de Craciun

Sarbatoarea de Craciun